București Nord

Un conductor sterge geamurile locomotivei in Gara de Nord. București, 2013. © Alex Tomazatos

Dimineața pe peron in Gara de Nord. București, 2013. © Alex Tomazatos

București Nord” a început din întâmplare într-o noapte de iulie, după ce am condus pe cineva la tren. Amurgul albastru amestecat cu luminile atârnate deasupra peroanelor m-au atras în acea seară. A doua zi m-am întors și un așa începuse un experiment. Însă culorile care m-au captivat cu o seară în urmă nu mai erau.

Acest loc a fost permanent în mintea mea, încă din copilărie. Presa a contribuit mult de-a lungul anilor la colecția de povești urbane țesute în jurul celei mai mari gări feroviare din țară, locul pe unde aproape oricine vine ”din provincie” trece măcar o dată. Permanent în mișcare, un vârtej al tuturor simțurilor ce angrenează navetiști, prostituate, polițiști plictisiți, travestiți, studenți, turiști, narcomani, pelerini…oameni vin, oameni pleacă, unii zilnic, alții pierd trenul pentru totdeauna și rămân.

În ce direcție merge aceasta poveste, încă nu știu. E o curiozitate personală care de cele mai multe ori mă aruncă departe de zona de confort, iar aici mă refer în primul rând la felul în care abordez subiectul. E un loc care incită, trezește suspiciuni și nu dă pace la nicio oră. Când lumina slăbește prin cotloane și pe alei, mirosul devine tot mai greu și devin nevoit să mă bazez pe auz mai mult decât de obicei.