Botiza, Maramureș.
Botiza, Maramureș
Năsăud
Bârsana, Maramureș
Gherman Ion în duplexul făcut de nepoții săi plecați la muncă în străinătate
Muncitor emigrant în metroul de la Paris
Doi oșeni din Tarsolt se întâlnesc într-o suburbie a Parisul, Saint Denis, populată de emigranți printre care și mulți oșeni
Doi muncitori din Oaș renovează un mic apartament central din Paris
Un muncitor emigrant la Paris
Cotros (mijloc) povestește familiei cum după mulți ani de stat în Franța, tot nu a înțeles instrucțiunile doctorului și a băut picăturile de ochi
Vasile Pop, din Calinesti, trăiește în case improvizate împreună cu alți aproximativ 50 de consăteni la marginea orașului Montmagny, periferic Parisului
Un bărbat din satul Calinești, Oaș, își duce hainele la spălătorie. Aproximativ 50 de consăteni locuiesc la marginea orașului Montmagny, periferic Parisului
Peisaj de tranziție, Botiza, Maramureș
Strâmtură, Maramureș. Se înalță primele case noi din sat, ale unor frați care au plecat la muncă în Spania
Casa lui Mișcă, betonier la Paris. Tarsolt, Țara Oașului
Berinde Mihai bea apă din fântână, în curtea casei nou ridicate de către copiii plecați la muncă în Anglia
O stradă din Cajvana de unde s-a emigrat masiv în Italia
Cajvana, casă unui tînăr IT-ist plecat în Franța
Jessy Ciorbă, își petrece vacanța de vară în casa părinților din Certeze, Oaș. Familia locuiește restul anului la Paris
Lângă casa bătrânilor Gherman, nepoții plecați în străinătate au ridicat un duplex modern. Moișeni
Gheorghe și Maria Baltă, în casa bătrânească modernizată de copiii plecați la muncă în Franța
Moișeni
Înmormântarea lui Man Ion, 84 ani. Nepotul lui, plecat în Spania, a început construcția unei noi case
O căruță trece pe lângă Ferrari-ul lui Petre Dorle, devenit Patrick, după ce a emigrat la Paris și a devenit un antreprenor de succes
Rebrișoara
“Americana” o numesc vecinii, de când sora ei plecată în America îi trimite bani pentru întreținerea casei. Botiza
Un om important de afaceri local cântă împreună cu ceterașii, în ajunul Crăciunului
Baltă Floarea, în fața casei bătrânești, renovată și înălțată de fiica ei plecată la muncă în Paris
Forfotă în față căminului cultural din Târșolț, cu ocazia unei nunți
Miri din Târșolț care lucrează în UK, țin în mâna sticle de cognac franțuzesc, umplute cu pălincă locală, cu care servesc nuntașii
Pregătiri de nuntă, Certeze
Nunta lui Maricuța și Ionuț la căminul cultural din Târșolț; ambii lucrează în Franța.
Diverse portrete de nuntași din Țara Oașului
Cajvana, casă în construcție
Dacă îl cauți acasă pe țăranul român azi, n-ai să-l găsești. E plecat la muncă în străinătate. Și vrea să știi asta. Ți-a lăsat un mesaj – o casa din beton cu patru etaje, atât de mare „că poți să întorci tirul în ea”.Documentarea urmărește îndeaproape viața cotidiană a comunității oșenești și maramureșene care muncește în Paris, unde trăiește în condiții austere și economisește fiecare cent câștigat, pentru a se califica acasă într-o competiție socială din care nu se pot opri.
„Suntem blestemați să băgăm banii în betoane. Așa suntem noi; dacă vecinul are casă cu trei etaje, eu trebuie să-mi fac cu patru” I.O., 24 de ani, din satul Certeze, betonier de 8 ani în Paris.
Mândrie și beton este o expoziție foto despre tranziția satului tradițional de la casa fără niciun cui, la vila fără nicio șipcă de lemn, și despre dualitatea oșenilori și a maramureșenilor care la Paris trăiesc o viață de privațiuni și sacrificii, iar acasă afișează prosperitate și lux.
Muncesc până la epuizare 11 luni pe an; bărbații în construcţii și femeile la menaj. De mai bine de 15 ani dorm înghesuiţi în apartamente mici la periferia Parisului și economisesc fiecare cent. Se întorc acasă cel mult o lună pe an, în mașini scumpe, culeg prunele pentru horincă și cheltuiesc averi pe nunți, haine și petreceri. Dar mai ales, ridică vile în care probabil nu vor locui niciodată, care însă îi conving pe cei rămaşi acasă să urmeze și ei acelaşi model de succes.
Proiectul a fost finanţat de World Press Photo, Robert Bosch, Institutul Cultural Român Paris şi Administraţia Fondului Cultural Naţional Român.
